Teritoriul
Arealul cunoscut sub numele de ARIEȘUL MARE reprezintă un teritoriu compact și omogen constituit din arealul administrativ a 8 unităţi administrativ – teritoriale din judeţele Alba şi Bihor, un spaţiu geografic ce are la bază la bază vechiul teritoriul istoric al Arieșului Mare situat în Munții Apuseni (Carpații Occidentali). Teritoriul GAL Arieșul Mare acoperă o parte a Țării Moților – loc legendar pentru istoria, cultura și tradițiile transilvănene și românești.
Încadarea în teritoriul naţional al României este una centrală-vestică, această poziționare putând aduce un mare avantaj faţă de axele economice cu condiția construirii unor legături corespunzătoare cu infrastructura de transport. În ceea ce privește încadrarea judeţeană teritoriul GAL se poziţionează în nord-vestul judeţului Alba şi în sud-estul judeţului Bihor, având un acces la rutele de comunicații din cele două județe prin DN 75 și DN 76 (E 79) şi un mare potenţial de dezvoltare.
Suprafaţa totală a teritoriului GAL Arieșul Mare este de 447,26 kilometri pătrați, împărţită în cele două judeţe: în județul Alba are – 406,15 km2 iar în Judeţul Bihor – 41,11 km2.
Din cele 8 de unităţi administrativ-teritoriale 7 aparțin judeţului Alba (Comuna Arieșului Mare, Comuna Gîrda de Sus, Comuna Horea, Comuna Poiana Vadului, Comuna Scărișoara, Comuna Vadu Moților, Comuna Arieșeni) şi una este din judeţul Bihor (Orașul Nucet).
Întreaga suprafaţă a teritoriului GAL se suprapune peste teritoriul Munților Apuseni, în zona parcursă de râul Arieșul Mare înainte de confluența acestuia cu Arieșul Mic. Arieșul este unul dintre râurile important din Transilvania și nord-vestul României, care izvorăşte din Masivul Bihorean, partea centrală a Munţilor Apuseni.
CONDIȚIILE CLIMATICE ȘI DE MEDIU
Clima teritoriului GAL este specifică zonei de munte, cu temperaturi mai scăzute decât cele din câmpie şi precipitaţii cu cantităţi mai ridicate. În linii generale este tipic de munte, cu ierni lungi si geroase, primul înghet se produce la finele lunii octombrie, iar ultimul la finele lunii aprilie, implicând fenomenul de înghet la sol și lapovitã, chiar ninsoare uneori.Temperatura medie anualã este de +7,2 grade. Media temperaturilor medii anuale pe anotimpuri oscileazã astfel: primãvara +8 grade C; vara +16grade C; toamna +8 grade C; iarna –2 grade C. Primele zãpezi apar în luna noiembrie sau la sfârsitul lui octombrie si tin pânã la sfârstul lui aprilie.
Aleasă de turişti mai ales pentru frumuseţea locurilor, zona Arieșului Mare oferă condiţii propice şi pentru cei cu probleme de sănătate. Factorii naturali de tratament sunt: atmosfera cu un bogat conţinut de ioni negativi, aerul curat fără praf sau alergeni precum şi pădurile de brad şi molid din jurul localităţii ce asigură un aer puternic ozonat şi un bioclimat tonic stimulator.
Aici întâlnim un climat subalpin cu veri mai răcoroase şi ierni nu foarte aprige. Condiţiile climatice destul de blânde fac din această localitate o destinaţie turistică veritabilă, atât vara când turiştii se pot refugia din calea căldurii sufocante din oraşe, cât şi iarna când în Arieșului Mare se pot practica sporturi precum schi sau săniuş.
Teritoriul GAL Arieșul Mare este traversat de către râul Arieșul Mare. Râul Arieșul Mare își are izvoarele în zona pasului Vârtop. Dintre numeroșii săi afluenți cei mai mari sunt: Cobleșul, Streul și Garda Seacă. Pe valea Vârciorogului se află cascada Vârciorog -15 m înălțime.
Cea mai mare parte a nordului munților Apuseni e inclusă în cadrul Parcului natural Apuseni cu o suprafață de 75784 ha, în interiorul căruia se găsesc peste 50 de rezervații majoritatea fiind reprezentate de chei, avenuri și peșteri.
Vegetatia teritoriului cercetat este etajatã pe verticalã cu urmãtoarea succesiune de sus în jos: goluri subalpine; pãduri de molid; pãduri de fag; pãduri de amestec.
Există o etajare pe verticală, începând de la pădurile de fag în regiunile joase, până la vegetația subalpină și alpină în regiunile cele mai inalte. Dar nu întodeauna vegetația respectă etajarea aceasta, de multe ori pădurile de molid se situează sub pădurile de fag, datorită inversiunilor de temperatură.
DEMOGRAFIA ȘI POPULAȚIA
Locuitorii zonei sunt moții, străveche populație a Apusenilor, strâns legați de locurile natale. Țara lor muntoasă și săracă, le oferă puține posibilități de trai, totuși ei au știut să se gospodărească utilizând la maximum ceea ce natura le-a dat cu zgârcenie. Terenul agricol, redus ca întindere, este aninat pe versanții văilor sau pe platformele înalte. De aceea ori unde există un petic de pământ, cât de cât arabil, se găsește și câte o gospodărie de moț.
Situaţia geodemografică a Arieșului Mare este în continuă schimbare din cauza unei dinamici accentuate.La ultimul recensământ din 2011 populaţia totală a teritoriului Arieșului Mare, s-a ridicat la cifra de 14.024 locuitori în scădere față de recensământul din 2002.
Din punct de vedere al natalități niciuna dintre unitățile administrative partenere nu a înregistrat spor natural.Problema scăderii considerabilă a natalităţii în microregiunea Arieșului Mare se datorează factoilor socio-economici. Mortalitatea este un indice care arată în mod îngrijorător situaţia satelor din Arieșul Mare care se confruntă cu o îmbătrânire accentuată. Astfel natalitatea a fost una scăzută, respectiv 6 la 1000 de locuitori (față de 10 la 1000 cât este media la nivel național). Mortalitatea a fost ridicată, respectiv au decedat 659 de locuitori (14 decese la 1000 de locuitori).
Densitatea populației teritoriului este de 31,35 loc/km².
Populația urbană din teritoriul GAL (Orașul Nucet din județul Bihor) are o pondere de 15,43%.
INFRASTRUCTURA
În ceea ce privește infrastructura de transport situația teritoriului lasă de dorit aceasta fiind una din principalele probleme la nivelul comunităților. Astfel din totalul de drumuri comunale și străzi existent la nivelul microregiunii doar 18 % sunt asfaltate și asigură un grad satisfăcător de accesibilitate, 25% sunt pietruite si asigură un mimim grad de accesibilitate iar 57% din drumuri și străzi sunt de pământ și care în funcție de factorii de mediu pot să nu asigure o accesibilitate permanentă.
Faptul că cea mai mare parte a căilor de acces rutier din zona GAL ARIEȘUL MARE sunt din pământ sau pietruite în urmă cu mulți ani reprezintă o mare vulnerabilitate a teritoriului. Sondajul de opinie efectuat pentru diagnosticul teritoriului a relevant faptul că infrastructura rutieră este nesatisfăcătoare și necesită reabilitare și modernizare – 84% dintre respondenți. În localitățile componente ale teritoriului nu există (cu excepția unor zone central din localitățile reședință de comună) străzi și trotuare amenajate pentru trafic pietonal. Din acest motiv populația este nevoită să încalce legislația rutieră și să folosească pentru deplasarea pietonală spațiul carosabil, supunându-se unor riscuri majore pentru siguranța circulației pentru toate categoriile de populație, inclusiv pentru preșcolari și populația școlară.
Pe teritoriul GAL Arieșul Mare există clădiri în domeniul public, aflate într-o stare avansată de degradare iar în intravilanul localităților spații publice neamenajate ce dau localităților un aspect neplăcut și neîngrijit. Spațiile și mobilierul lipsesc în totalitate în unele situații iar în altele se află în stare avansată de degradare.
Pe teritoriul GAL Arieșul Mare nu există capele funerare lucru specificat de către respondenți în cadrul sondajului ce a stat la baza elaborări strategiei de dezvoltare. Cele mai multe cămine culturale din teritoriu necesită renovare, modernizare și dotare pentru a asigura desfășurarea în bune condiții a activităților specifice.
Sistemele de iluminat public din localitățile componente ale GAL necesită reabilitare, îmbunătățire și extindere. În cea mai mare parte a teritoriului nu există baze sportive amenajate pentru practicarea sportului de către populația teritoriului, mai ales de către tineri. În teritoriu lipsesc locurile de joacă pentru copii și zonele de promenadă.
Toate cele 8 unități administrativ-teritoriale dețin în domeniul public spații și clădiri destinate servicilor publice care sunt degradate și necesită reparații sau renovare.Toate comunele dispun de energie electrică (existând și gospodării izolate de munte care sunt încă neelectrificate), iluminat public stradal însă nu dispun de spați adecvate destinate așteptării mijloacelor de transport în comun.
Căile de comunicație rutieră cele mai importante din teritoriu sunt :
- Oradea-Arieșeni-Gîrda de Sus-Albac- DN 76 (E 79)-DN 75
- Sibiu-Alba Iulia-Turda-Câmpeni-Albac-Gîrda de Sus-Arieșeni-(DN1) E68-E81-DN75
- Cluj-Napoca- Albac- Arieșeni-(DN1) E60-DN75
- Timișoara-Arieșeni: DN69-DN7/E68-DN79A-DN76-DN75.
INFRASTRUCTURA SOCIALĂ ȘI EDUCAȚIONALĂ
În fiecare UAT există cel puțin o grădiniță și o școală gimnazială cu personalitate juridică pe lângă care sunt arondate între 1 și 4 alte structuri de învățământ. În ceea ce privește numărul de elevi acesta este într-o permanent scădere în principal datorată direct numărului mic de nașteri și indirect datorată faptului că populația părăsește constant satul din motive legate de accesul la infrastructură și lipsa locurilor de muncă. În comunele Albac și Arieșeni funcționează câte un Grup Școlar de nivel liceal.
Infrastructura pentru formarea profesională a adulților este inexistentă în microregiune, respectiv nu există centre de formare profesională a adulților sau centre de evaluare și certificare de competențe profesionale dobândite în alte contexte decât cele formale.
La nivelul fiecărei UAT s-au identificat grupuri vulnerabile și s-a constatat nivelul foarte redus de centre și servicii sociale comparativ cu nevoile grupurilor vulnerabile (persoane cu dizabilități, copii în dificultate, persoane vârstnice, persoane de etnie romă).
Gradul redus de dezvoltare a serviciilor este puternic reliefat de faptul că la nivelul teritoriului nu există furnizori acreditați de servicii sociale.
Nevoile sociale ale teritoriului sunt parțial rezolvate prin aportul serviciilor sociale prestate de către sistemele județene de asistență socială și protecția copilului.
Persoanele sau grupurile identificate ca fiind în dificultate ori în situaţie de risc de marginalizare sau excluziune socială includ: copiii, copiii instituţionalizaţi, tinerii, tinerii de peste 18 ani care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, vârstnicii dependenţi, fără sprijin familial sau săraci, femeile, mamele adolescente, locuitorii din mediul rural, romii, familiile monoparentale, familiile cu mai mult de doi copii, persoanele cu dizabilităţi, şomerii, persoanele fără venituri sau cu venituri mici, persoanele dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanţe toxice, persoanele infectate sau care trăiesc cu HIV/SIDA, persoanele care au părăsit penitenciarele, infractorii şi foştii delincvenţi, persoanele afectate de violenţa în familie, victimele traficului de fiinţe umane, imigranţii, refugiaţii, azilanţii, persoanele fără adăpost, copiii străzii, persoanele care suferă de boli cronice sau incurabile.
Este de remarcat și numărul redus de furnizori acreditați de servicii de ocupare care activează la nivelul microregiunii.
Pe cuprinsul teritoriului nu există case de timp familial sau centre de zi pentru copii. Analiza teritoriului Arieșului Mare a identificat și alte grupuri vulnerabile cum sunt familiile în dificultate (familii numeroase – peste 2 copii cu venituri mici și monoparentale), copii separați de familie, copii cu risc de abandon școlar, personae cu dizabilități în număr de, persoane analfabete, persoane vârstnice peste 75 de ani, persoane de etnie rromă și persoane fără loc de muncă din care doar 28% sunt indemnizate.
Studiul socio-economic al teritoriului Arieșului Mare a identificat un număr de 916 persoane beneficiare a Venitului Minim Garantat și un număr de 2660 de persome beneficiare de ajutor de încălzire.
La nivelul celor 8 UAT din zona care compune microregiunea nu există stații de salvare, ambulanțe sau alte autovehicule care să asigure deplasarea spre unitățile medicale, centrele de evaluare complexă. În ceea ce privește serviciile de ordine și siguranță publică fiecare dintre cele 8 UAT dețin câte un post de poliție.
ECONOMIA LOCALĂ
Principal activitate economică din teritoriu este agricultura iar dotarea tehnică a micilor ferme agricole este scăzută afectând producția care este redusă și cu costuri mari (în cadrul sondajului premergător elaborării strategiei toți agricultorii care au răspuns sondajului au declarant că dotarea fermei este neadecvată și este nevoie de achiziţionare de utilaje și echipamente specifice pentru îmbunătățirea producției.
Printre tipurile de activități industriale identificate în teritoriu preponderente sunt producerea cărnii, a produselor lactate și brânzeturilor.
Unitatea administrativ teritorială cu cel mai mare număr de operatori turistici este Arieșeni, stațiune turistică de interes local, atestată. Cele mai frecvent întâlnite unități turistice sunt de tip ”casă”, ”vilă”, unități hoteliere de dimensiuni mai mari găsindu-se doar în stațiunea Arieșeni.
În privința bogăţiilor subsolului menționăm zăcămintele de uraniu, molibden, bismut, fier, argint, cupru, aur din zona localităţii Băiţa, sat care are o tradiţie minieră de cîteva secole şi care actualmente e componentă a orașului Nucet.
Astfel pe teritoriul administrativ al oraşului Nucet funcţionează 3 intreprinderi miniere: SC. BĂIŢA SA, SC BĂIŢA BIHOR SA şi SC Compania Naţională a Uraniului (CNU). Majoritatea salariaţilor de la aceste intreprinderi miniere sunt din localităţile învecinate oraşului Nucet, foarte puţini oameni din populaţia activă a oraşului Nucet şi a satelor componente mai lucrează în industria minieră.
După restructurările din domeniul minier, rata şomajului din zonă a crescut, astfel cei interesaţi să obţină un loc de muncă au reuşit fie pe plan local, la brutării, la firme de prelucrare a lemnului sau în industria alimentară.
Într-o continuă dezvoltare se află sectoare ce sunt reprezentate de firme private (prelucrarea lemnului, materiale de construcţii, industrie alimentară-panificaţie), dar activitatea preponderentă din punct de vedere al numărului de agenți economici o reprezintă comerţul alimentar şi nealimentar.
| Albac | Forţa de muncă: Someri înregistrati la sfârsitul anului -225; Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică – 6 (1 vila si 5 pensiuni agroturistice); Capacitatea de cazare turistica existenta – 140; |
| Arieseni | An 2014 – Forţa de muncă: Someri înregistrati la sfârsitul anului – 135; Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică – 22 (3 vile 1 cabana turistica, 1 tabara scolara si 17 pensiuni agroturistice); Capacitatea de cazare turistica existenta – 534; |
| Horea | Forţa de muncă: Someri înregistrati la sfârsitul anului – 103; Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică – 1 pensiune agroturistica; Capacitatea de cazare turistica existenta – 10; |
| Gîrda de Sus | Forţa de muncă: Someri înregistrati la sfârsitul anului – 124; Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică – 9 pensiuni agroturistice; Capacitatea de cazare turistica existenta – 137; |
| Poiana Vadului | Forţa de muncă: Someri înregistrati la sfârsitul anului – 46; Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică – 1 tabara de elevi si prescolari; Capacitatea de cazare turistica existenta – 48 |
| Scărișoara | Forţa de muncă: Someri înregistrati la sfârsitul anului – 211; Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică – 1 pensiune agroturistica; Capacitatea de cazare turistica existenta – 9; |
| Vadu Moților | Forţa de muncă: Someri înregistrati la sfârsitul anului -229; Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică – 3 (1 cabana turistica si 2 pensiuni agroturistice); Capacitatea de cazare turistica existenta – 30; |
| Nucet | An 2014- Forţa de muncă: Numar mediu de salariati – 413; Someri înregistrati la sfârsitul anului – 26; Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică – 3 (1 vila turistica si 2 cabane); Capacitatea de cazare turistica existenta – 64. |
Toate unitățile administrativ teritoriale care compun parteneriatul sunt cuprinse în lista zonelor cu valore naturală ridicată ceea ce atestă potențialul turistic al teritoriului.
| Zone sărace din teritoriul GAL pentru care IDUL are valori mai mici sau egale cu 55 | ||||
| Jud. | Localitate | IDUL 2011 | ||
| ALBA | ARIEȘENI | 51 | ||
| ALBA | HOREA | 46 | ||
| ALBA | GÎRDA DE SUS | 45 | ||
| ALBA | POIANA VADULUI | 47 | ||
| ALBA | SCĂRIȘOARA | 43 | ||
| ALBA | VADU MOȚILOR | 47 | ||
| NATURA 2000 – Situri de importanță comunitară (SCI) | ||||
| Județ | UAT | Cod Siruta | Localitate | Nume Sit | Cod Sit | Suprafata mp2 | Suprafata km2 |
| ALBA | Comuna | 2130 | ALBAC | Apuseni | ROSCI0002 | 18508209,18 | 18,51 |
| ALBA | Comuna | 2381 | ARIESENI | Apuseni | ROSCI0002 | 59859186,09 | 59,86 |
| ALBA | Comuna | 4525 | GÎRDA DE SUS | Apuseni | ROSCI0002 | 46638910,87 | 46,64 |
| ALBA | Comuna | 4767 | HOREA | Apuseni | ROSCI0002 | 31701190,13 | 31,70 |
| ALBA | Comuna | 7197 | SCARISOARA | Apuseni | ROSCI0002 | 37375942,27 | 37,38 |
| ZONE CU VALOARE NATURALĂ RIDICATĂ |
| SIRUTA | JUDEȚ | UAT (LAU2) | |
| 2130 | ALBA | ALBAC | |
| 2381 | ALBA | ARIESENI | |
| 4525 | ALBA | GÎRDA DE SUS |
| 4767 | ALBA | HOREA |
| 6271 | ALBA | POIANA VADULUI |
| 7197 | ALBA | SCĂRIȘOARA |
| 8229 | ALBA | VADU MOTILOR |
| 26920 | BIHOR | ORAȘ NUCET |
În ceea ce privește populația teritoriului care aparține minorităților etnice arătăm că singura minoritate semnificativă este minoritatea romă care este prezentă în câteva dintre unitățile administrativ teritoriale componente, după cum urmează: Albac – 34 de persoane; Horea – 73 de persoane; Scărișoara – 254 de persoane; Nucet – 80 de persoane (date corespunzătoare Recensământului populației din anul 2011).
Componența parteneriatului
În vederea depunerii elaborării și depunerii spre finanțare a Strategiei de Dezvoltare Locală s-a constituit parteneriatul teritoriului Arieșul Mare care reunește un număr de 24 de parteneri, dintre care 8 parteneri publici, unități administrative teritoriale, după cum urmează: Comuna Albac, Comuna Gîrda de Sus, Comuna Horea, Comuna Poiana Vadului, Comuna Scărișoara, Comuna Vadu Moților, Comuna Arieșeni, Orașul Nucet
Acestora li se alătură 13 parteneri privați, respectiv, Bota Ioan Nicolae Întreprindere Individuală, SC Trans Lup Forest SRL, SC Marnic Total Construct SRL, Morar Viorel Lucian “Pensiune Aurora” Întreprindere Individuală, SC Apuseni Design Construct SRL, Morar Mircea Petru Persoană Fizică Autorizată, SC Rîul Mare SRL, SC Alpin Eurowood SRL, SC Poiana Verde SRL, Mocan Ioan Claudiu “Pensiunea Valea Brazilor” Persoană Fizică Autorizată, SC Awa Lamasoaia SRL, SC Biharia SRL, SC Vioemi Prod SRL.
Din parteneriat mai fac parte și 3 parteneri care reprezintă societatea civilă, sectorul ONG: Asociația Crescătorilor de Taurine Poiana Vadului, Asociația Vadu Moților Lumina din Suflet și Asociația Comitetul Local OVR Gârda de Sus.
Toți cei 24 de parteneri fac parte spațiului eligibil LEADER.
În ceea ce privește interesul și implicarea în dezvoltarea teritoriului a partenerilor arătăm că partenerii publici care reprezintă teritoriul GAL contribuie la dezvoltarea teritoriului întrucât aceasta este principal atribuție stipulate în cadrul legislative în baza căruia funcționează, în special în Legea administrației publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare.
Autoritățile publice locale urmăresc îmbunătăţirea și extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agreement, culturale și a infrastructurii aferente, îmbunătățirea infrastructurii la scară mică și investiții de uz public în infrastructura turistică la scară mică. Partenerii publici prin acțiunile pe care le derulează în teritoriu reușesc satisfacerea unor nevoi ale comunității locale, dezvoltarea socio-economică a teritoriului, precum și crearea unor noi locuri de muncă. Dezvoltarea socio-economică a spaţiului rural este indispensabil legată de existenţa unei infrastructuri rurale, existența și accesibilitatea serviciilor de bază, inclusiv a celor de agrement, social, socio-medical și cultural. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii stradale și de agrement, socială și culturală reprezintă o cerinţă esenţială pentru creşterea calităţii vieţii și care pot conduce la o incluziune socială, inversarea tendințelor de declin economic și social și de depopulare a zonelor rurale. Dezvoltarea infrastructurii generează în mod direct dezvoltarea investiților private în toate sectoarele economiei deoarece această dezvoltare asigură accesul facil în zone cu potential din teritoriu iar dezvoltarea investiților private generează noi locuri de muncă.
Partenerii privați din teritoriul ARIEȘUL MARE sunt implicați în dezvoltarea teritoriului prin activițățile economice pe care le desfășoară în diferite domenii contribuind zi de zi la progresul economic al zonei. Interesul manifestat în dezvoltarea teritoriului rezultă din participarea la parteneriatul GAL, la reuniunile de lucru ale acestuia. Implicarea partenerilor privați va duce la stimularea mediului de afaceri din spaţiul rural prin susţinerea financiară, contribuind astfel la crearea de noi locuri de muncă, la diversificarea economiei rurale, la creşterea veniturilor populaţiei rurale şi a nivelului de trai, la scăderea sărăciei şi la combaterea excluderii sociale.
Partenerii reprezentând societatea civilă – sectorul ONG demonstrează interesul și implicarea în dezvoltarea teritoriului prin actele statutare, scopurile și obiectivele acestora fiind în deplină concordanță cu dezideratul dezvoltării economice, sociale, culturale a zonei.
Prin activitățile întreprinse până acum în teritoriu au contribuit la dezvoltarea zonei prin susținerea persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, a grupurilor marginalizate, a tinerilor, grupurilor de tineri și activităților de mediu. Interesul societății civile pentru dezvoltrea teritoriului constă și în stimularea creșterii numărului de parteneriate, rețele de afaceri și clustere de susținere a inovării organizaționale și sociale, îmbunătățirea nivelului de informare și al schimbului de idei menite să genereze dezvoltarea zonelor rurale, dezvoltarea de mecanisme viabile de transfer de cunoștințe spre zonele rurale din microregiune.